STUDIU DIAGNOSTIC

STUDIU DIAGNOSTIC

Contact.

ARGUMENT

ARGUMENT

„Uniunea Europeană recunoaşte şi respectă drepturile persoanelor cu dizabilităţi pentru a beneficia de măsurile prevăzute pentru asigurarea independenţei, a integrării sociale şi profesionale şi pentru participarea la viaţa comunităţii.”

Capitolul European al Drepturilor Fundamentale / Articolul 26 – Integrarea persoanelor cu dizabilităţi.

Proiectul de dezvoltare instituţională pentru perioada 2014-2018 s-a realizat plecând de la o radiografie complexă şi realistă asupra mediului extern în care activează instituţia de învăţământ şi asupra mediului organizaţional intern.

Tehnicile de analiză SWOT au permis o evaluare echilibrată şi exigentă a resurselor şi mijloacelor, a impactului pe care factorii socio-economici, conjuncturali şi politici îl au asupra activităţii unităţii.

Planul de dezvoltare instituţională are în vedere eliminarea „punctelor slabe”, a cauzelor generatoare şi a riscurilor asociate, înlăturarea „ameninţărilor” sau atenuarea efectelor acestora.

Stabilirea scopurilor strategice a pornit de la identificarea „punctelor tari” (care reprezintă capitalul de referinţă) şi a „oportunităţilor” oferite de cadrul legislativ sau de comunitate.

Scopurile strategice asumate izvorăsc din realitatea obiectivă constatată la nivelul unităţii şcolare, corelate cu nevoile de educaţie şi calificare reclamate de societate.

Analiza condiţiilor socio-economice şi proiectarea traiectoriei de dezvoltare s-a făcut pe baza programelor existente la nivel local şi regional, a evoluţiei previzibile a fenomenului economic pe termen mediu şi lung, valorificând datele, prognozele şi documentele elaborate de Consiliul Judeţean Prahova, Inspectoratul Şcolar al Judeţului Prahova.

S-au luat în considerare ideile desprinse din proiectele întocmite la nivelul catedrelor şi comisiilor, a compartimentelor funcţionale organizate la nivelul unităţii, consultările cu elevii, propunerile avansate de comitetele de părinţi, de reprezentanţii comunităţii locale şi de agenţii economici – parteneri tradiţionali ai instituţiei.

Programele Ministerului Educaţiei Naţionale şi ale Guvernului României privind reforma şi modernizarea învăţământului românesc sunt temeiul direcţiilor principale de dezvoltare instituţională în perioada 2014-2018.

Într-o lume a noului şi a schimbărilor, şcoala trebuie să promoveze incluziunea, valorile şi practicile societăţii democratice. Misiunea ei este să orienteze tânăra generaţie spre împlinirea în viaţa privată şi publică.

Performanţele obţinute în ultimii ani de Şcoala Gimnazială Specială, Comuna Filipeştii de Tîrg ne îndreptăţesc la asumarea unor obiective manageriale care să pună în operă intenţia de dezvoltare instituţională a colectivului didactic şi să orienteze interesul de formare şi instruire a elevilor spre recuperare şi socializare.

1.PLANIFICARE STRATEGICĂ

1.1 Prezentare generală şi misiune

1.1.1Date de identificare

Denumire	Şcoala Gimnazială Specială, Comuna Filipeştii de Tîrg
Adresă	Sat Filipeștii de Tîrg, Com. Filipeștii de Tîrg, nr. 752
Telefon	0244 389 039
Fax	0244 389 039
E-mail/web	scspfilipesti@gmail.com

Scurt istoric

Pe 1 septembrie 1970 se înfiinţează Şcoala Generală pentru Deficienţi Recuperabili – Băieţi. Şcoala a funcţionat cu 16 clase, având capacitatea de 240 de elevi. Şcoala a avut personalitate juridică, fiind ordonator terţiar de credite şi a fost subordonată Comitetului executiv al Consiliului popular al judeţului Prahova. Şcoala s-a înfiinţat din nevoia şcolarizării copiilor cu dezabilităţi de învăţare, ocrotiţi de stat. Ulterior s-a numit Şcoala Ajutătoare Filipeştii de Tîrg, iar începând cu 1.09.1996 se numeşte Şcoala Specială Filipeştii de Tîrg şi a şcolarizat copii cu debilitate mintală, pentru clasele I- VIII, băieţi, în regim de internat trimestrial, săptămânal, semiinternat şi regim de zi (extern). Începând cu 01.01.2001 internatul şcolii a fost preluat de direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului şi a fost transformat în Centrul de Plasament Filipeştii de Tîrg.

Actualmente Şcoala Gimnazială Specială, Comuna Filipeştii de Tîrg şcolarizează şi fete în regim extern.

În aceşti ani oferta educaţională s-a diversificat, astfel încât, în prezent şcoala funcţionează ca un adevărat centru de educaţie incluzivă pentru copiii cu cerinţe educaţionale speciale (debili mintali) din zona Filipeştii de Tîrg.

În perioada 01.09.2001- 31.08.2011 Şcoala Specială Filipeştii de Tîrg a avut personalitate juridică, dar finanţarea de la Consiliul Judeţean s-a realizat prin Centrul Financiar de la Şcoala Specială nr.2 Ploieşti.

Începând cu 01.09.2011, Şcoala Specială Filipeştii de Tîrg are personalitate juridică şi contabilitate proprie.

Începând cu anul şcolar 2011-2012 Şcoala Specială Filipeştii de Tîrg şcolarizează elevi/ tineri pentru clasele I-X, ulterior 0-X (clasa a IX-a şi a X-a pentru elevii/ tinerii cu deficienţe grave, severe, profunde şi/ sau asociate).

Începând cu 01.09.2012, denumirea şcolii devine Şcoala Gimnazială Specială, Comuna Filipeştii de Tîrg.

Şcoala Gimnazială Specială, Comuna Filipeştii de Tîrg şcolarizează, începând cu anul şcolar 2008-2009 persoane private de libertate din cadrul Penitenciarului de femei Târgşorul Nou prin programul „A doua şansă”- primar, respectiv, din anul şcolar 2011- 2012 şi programul frecvenţă redusă – gimnazial.

Titulaturi ale şcolii:

1970	– Şcoala Generală pentru Deficienţi Recuperabili – Băieţi
	– Şcoala Ajutătoare Filipeştii de Tîrg
1996	– Şcoala Specială Filipeştii de Tîrg
2012	– Şcoala Gimnazială Specială, Comuna Filipeştii de Tîrg

1.1.3. Analiza informaţiilor despre Şcoala Gimnaziala Specială, Comuna Filipeştii de Tîrg

Scopul: definirea cât mai exactă a stării de fapt din punct de vedere calitativ şi cantitativ.

Analiza informaţiilor de tip cantitativ

Datele cantitative relevante pentru fundamentarea strategiei Şcolii Gimnaziale Speciale, Comuna Filipeştii de Tîrg sunt următoarele:

În perioada ultimilor 4 ani, Şcoala Gimnazială Specială, comuna Filipeştii de Tîrg a şcolarizat peste 400 de elevi cu cerinţe educative speciale în 13 formațiuni cuprinse în intervalul clasa 0- a X-a, sub îndrumarea a peste 30 profesori cu calificare de specialitate.

Şcoala Gimnazială Specială, comuna Filipeştii de Tîrg a școlarizat un număr de elevi, după cum urmează:

Anul şcolar	Număr elevi
Anul şcolar 2011- 2012	167
Anul şcolar 2012- 2013	180
Anul şcolar 2013- 2014	194
Anul școlar 2014-2015	193

În ultimii 4 ani şcolari se constată o creştere cuprinsă între cca 4 – 20% a numărului de elevi care au fost înscrişi la Şcoala Gimnazială Specială, comuna Filipeştii de Tîrg, raportat la anul şcolar 2010- 2011.

Numărul elevilor înscrişi în Şcoala Gimnazială Specială, comuna Filipeştii de Tîrg în învăţământul special prezintă fluctuaţii relativ mici. Numărul mult mai mic al elevilor de la clasele I-IV se explică prin faptul că în aceste clase sunt şcolarizaţi elevi cu deficienţe severe, grave, asociate al căror număr la clasă este prevăzut în mod legal ca fiind de min. 4- max. 6.

Diferenţe semnificative pozitive se constată în:

a) după o scădere a numărului de elevi integraţi individual cu certificate de orientare şcolară ce au beneficiat de servicii de sprijin în ultimii 4 ani, se constată o creştere semnificativă cu 67% în anul şcolar 2013-2014 faţă de anul şcolar 2012-2013;

b) numărul de elevi din forma de învăţământ „A doua şansă” aproape s-a dublat în intervalul 2010-2014;

c) din anul şcolar 2011- 2012 apar date constante de înscriere a elevilor în forma de învăţământ „Frecvenţă redusă”.

	Elevi ciclul primar	Elevi ciclul gimnazial	Total elevi Şc. Gim. Sp.	Alte forme de învăţământ		Integraţi individual	Şcolarizaţi la domiciliu
	Elevi ciclul primar	Elevi ciclul gimnazial	Total elevi Şc. Gim. Sp.	A doua şansă	Frecvenţă redusă	Integraţi individual	Şcolarizaţi la domiciliu
Anul şcolar 2011- 2012	36	79	115	27	17	36	2
Anul şcolar 2012- 2013	32	78	110	26	18	29	3
Anul şcolar 2013- 2014	33	71	104	24	19	43	3
Anul școlar 2014-2015	32	71	103	26	18	42	3

Din totalul de 115 de elevi din învăţământul special în anul şcolar 2011- 2012, 42 au fost asistați ai Centrului de Plasament Filipeştii de Tîrg şi 54 au fost externi proveniţi din familii, de la asistenţi maternali sau de la Asociaţia de Servicii Comunitare „Concordia” Ariceştii Rahtivani, din 113 elevi în anul şcolar 2012- 2013, 46 au fost asistați ai Centrului de Plasament Filipeştii de Tîrg şi 67 au fost externi, iar în anul şcolar 2013-2014 din 109 elevi 42 au fost asistați ai Centrului de Plasament Filipeştii de Tîrg şi 67 au fost externi.

În ceea ce priveşte promovabilitatea, aceasta s-a situat la 90,71% în anul şcolar 2012- 2013, de exemplu, în creştere faţă de cea din anul precedent.

Rata abandonului şcolar este în scădere, de la 9% (un număr de 9 elevi din cei 96 din învăţământul special) în anul şcolar 2010- 2011, la 6 % (un număr 9 de elevi din cei 150 din învăţământul special) în anul şcolar 2013- 2014 în principal din cauza situaţiei materiale și nivelului de educație precare a familiilor.

Sursa: serviciul Asistenţă socială

Numărul de cadre didactice titulare din Şcoala Gimnazială Specială, comuna Filipeştii de Tîrg rămâne constant ca procentaj (63 – 64%) raportat la numărul de cadre didactice suplinitoare. S-au titularizat în aceşti 4 ani şcolari câte 1-2 cadre didactice/ an, dar în acelaşi timp s-au pensionat alte cadre didactice, scăzând astfel media de vârstă a personalului.

	Cadre didactice titulare	Cadre didactice suplinitoare
Anul şcolar 2011- 2012	21	8
Anul şcolar 2012- 2013	20	12
Anul şcolar 2013- 2014	21	12
Anul școlar 2014-2015	22	10

Şcoala Gimnazială Specială, comuna Filipeştii de Tîrg funcţionează cu un număr de 32 de cadre didactice (de la 29, câte erau în anul şcolar 2011- 2012). Numărul cadrelor didactice care au obţinut gradul didactic I este în creştere (de la 4 la 6). Cea mai vizibilă creştere este de la 3 la 9 cadre didactice care au obţinut gradul didactic II, triplându-se astfel numărul acestora în decurs de 4 ani. Numărul persoanelor necalificate/ în curs de calificare s-a menţinut constant, în valori mici, dar exista tendinţa de a ameliora acest fapt, prin definitivarea studiilor celor vizaţi.

Numărul total de norme didactice a scăzut de la 31,98 în anul şcolar 2011-2012 la 34,97 în anul şcolar 2014- 2015.

An şcolar	Număr total de norme didactice
Anul şcolar 2011- 2012	34,98
Anul şcolar 2012- 2013	34,93
Anul şcolar 2013- 2014	34,97
Anul școlar 2014-2015	34,97

Începând cu anul școlar 2011-2012 școala funcționează cu contabilitate proprie, cu 1/2 normă contabil – şef, ceea ce sporeşte numărul de norme al personalului didactic auxiliar la 2,5 norme, alături de secretar şi asistent social(3 persoane). Personalul nedidactic este format din 3 persoane ( muncitor întreținere şi doi îngrijitori), cu 2,5 norme.

Sursa: compartimentul Secretariat

Analiza informaţiilor de tip calitativ

Şcoala Gimnazială Specială, comuna Filipeştii de Tîrg a depus eforturi semnificative în ultimii ani pentru a asigura creşterea calităţii educaţiei oferite, sub toate aspectele esenţiale: condiţii educaţionale, procese educaţionale, rezultate şcolare curente şi rezultate globale.

Relaţiile dintre diferitele categorii de personal se bazează în general pe cooperare, respect şi susţinere. Părinţii sunt interesaţi de calitatea educaţiei oferită în şcoală – manifestat inclusiv prin rata ridicată de participare la şedinţele cu părinţii şi la activităţile de consiliere parentală.

Conducerea şcolii este asigurată de un director, având un stil managerial echilibrat, preocupat în egală măsură de resursa umană, dar şi de rezolvarea sarcinilor manageriale.

Efectele acestor eforturi sunt reflectate în evoluţia principalilor indicatori educaţionali în ultima perioadă. Astfel, se pot menţiona aici: dezvoltarea şi modernizarea bazei materiale (realizare separaţie instalaţie electrică, obţinere contracte de sponsorizare achiziţie mobilier şcolar, renovare totală corp clădire şcoală şi corp clădire cancelarie şi sală de sport, renovare gard etc.), ponderea ridicată a cadrelor didactice cu gradul I şi II, participarea la proiecte naţionale de cooperare în acţiuni extraşcolare (comunitare – „Împreună pentru viitor”- Concursul Naţional de Dans Tradiţional şi Modern; sportive – colaborare cu Fundaţia Special Olympics).

În privinţa calităţii la nivel de proces educaţional, menţionăm eforturile constante depuse pentru intervenţii psihopedagogice în echipă prin trasee educaţionale personalizate, pentru asigurarea caracterului diferenţiat al învăţării şi recuperării în funcţie de nevoile educaţionale şi potenţialul elevilor..

Elevii Şcolii Gimnaziale Speciale, Comuna Filipeştii de Tîrg au participat la întreceri sportive, în colaborare cu Fundaţia Special Olympics România – Jocurile Sportive Paraolimpice. Alături de acestea, amintim şi activităţile extraşcolare în parteneriat, organizate cu sprijinul şcolilor de masă din Filipeştii de Tîrg şi din judeţ care fac parte din Strategia Naţională de Acţiune Comunitară.

Privind spre rezultatele globale obţinute de Şcoala Gimnazială Specială, Comuna Filipeştii de Tîrg, indicatorul cel mai important în raport cu aşteptările elevilor, părinţilor şi în general ale comunităţii locale îl constituie eficientizarea procesului de recuperare a elevilor cu deficienţă mintala moderată şi severă şi deficienţe asociate prin utilizarea în activitatea curentă a cunoştinţelor şi deprinderilor practice dobândite ca urmare a formării continue a cadrelor didactice.

În acelaşi timp, din evaluarea situaţiei existente la această dată în cadrul fiecărui domeniu funcţional, se constată, pe de o parte, necesitatea unor intervenţii specifice pe termen mediu şi scurt (problema absenteismului, a atractivităţii şi motivării, a implicării mai active în viaţa comunităţii etc.), iar pe de altă parte necesitatea susţinerii pe termen lung a priorităţii privind creşterea calităţii educaţiei oferite sub toate aspectele sale.

O analiză asupra datelor cantitative prezentate relevă următoarele:

Ponderea elevilor asistați ai Centrului de Plasament Filipeştii de Tîrg din totalul efectivelor şcolare din învăţământul special în decursul celor 4 ani vizaţi a fost constantă, cu o medie de cca 40% din totalul elevilor din învăţământul special (2012- 2013- 40%, 2013- 2014- 38%), ca şi ponderea elevilor externi cu o medie de cca 60% (2010- 2011- 57%, 2012- 2013- 60%, 2013- 2014- 62%, 2014-2015 35,58%).

An şcolar	Elevi asistați ai Centrului de Plasament Filipeştii de Tîrg	Elevi externi
Anul şcolar 2011- 2012	42	54
Anul şcolar 2012- 2013	46	67
Anul şcolar 2013- 2014	42	67
Anul școlar 2014-2015	37	67

Elevii Şcolii Gimnaziale Speciale Filipeştii de Tîrg provin din familii organizate, dezorganizate, organizate prin uniune consensuală, extinse sau monoparentale. De asemenea, unii elevi se află în plasament la asistenţi maternali sau la Centrul de Servicii Comunitare “Concordia” Ariceștii Rahtivani .

Elevii şcolii care au domiciliul în alte localităţi beneficiază de facilităţile de transport gratuit şcoală – domiciliu (şi invers). Precizăm că timpul mediu de deplasare la şcoală a elevilor este de sub 30 de minute.

Specificul şcolii este acela de a şcolariza copii cu diverse grade de deficienţă, dar şi dificultăţi de învăţare care au înregistrat tulburări de integrare în şcolile de masă. Toţii elevii care sunt încadraţi în diferite grade de handicap (mediu, accentuat şi grav) posedă certificate.

De asemenea, se constată o creştere a numărului copiilor cu autism sau cu deficienţă mintală severă/ asociată de la an la an.

Resurse umane – evaluare

1.2.1 Elevi

Planul de şcolarizare. Oferta de şcolarizare a Şcolii Gimnaziale Speciale, Comuna Filipeştii de Tîrg este stabilită anual pe baza următorilor factori determinanţi: strategia locală de dezvoltare a serviciilor educaţionale, solicitările comunităţii locale şi resursele existente la nivelul unităţii de învăţământ şi la nivel local.

Din anul şcolar 2012- 2013 au fost şcolarizaţi elevi în clasa pregătitoare, sub îndrumarea unui cadru didactic care a absolvit cursuri de formare specifice.

În privinţa structurii formațiunilor, în anul şcolar 2014-2015 aceasta a fost următoarea:

NIVEL PRIMAR			NIVEL GIMNAZIAL
Clasa	Nr. formaţiuni	Nr. elevi	Clasa	Nr. formaţiuni	Nr. elevi
Preg – I	1	7	V	1	13
I-II-III	1	9	VI	1	14
II-III-IV	1	8	VII	1	11
IV	1	8	VIII	1	14
A doua şansă	2	26	V-VIII	1	14
–	–	–	IX-X	1	5
Programe de integrare	1	12	V-VIII	1	30
Şcolarizare la domiciliu	0	1	VII- IX	0	2
Frecvenţă redusă	–	–	V-VIII	1	19
Total	7	71		8	122

În Şcoala Gimnazială Specială, Comuna Filipeştii de Tîrg în anul şcolar 2013- 2014 au fost şcolarizaţi elevi in sistemul de învăţământ special (109 elevi în clasele preg – X, cuprinzând şi cei trei elevi şcolarizaţi la domiciliu), în sistemul de învăţământ integrat (43 de elevi în clasele I-VIII din zonele Aricești – Nedelea şi Mărginenii de Jos- Filipeştii de Tîrg), în sistemul de învăţământ cu frecvenţă redusă şi „A doua şansă” pentru persoanele ce execută pedepse cu privare de libertate din Penitenciarul de femei din Târgşorul Nou (61 de elevi în clasele I- VIII).

Situaţia la învăţătură. Pregătirea generală şi de specialitate a elevilor Şcolii Gimnaziale Speciale, Comuna Filipeştii de Tîrg se situează – pentru majoritatea acestora şi pentru majoritatea disciplinelor – la nivelul performanţelor medii spre bune în raport cu standardele curriculare actuale (asimilate competenţelor generale şi specifice prevăzute de programele şcolare în vigoare).

Recuperarea elevilor cu deficienţă mentală severă şi moderată, a fost întotdeauna un obiectiv important în activitatea Şcolii Gimnaziale Speciale, Comuna Filipeştii de Tîrg. Rezultatele activităţilor specifice de identificare, consiliere, pregătire diferenţiată şi promovare a elevilor cu dizabilităţi se concretizează în participarea şi succesul obţinut de elevii Şcolii Gimnaziale Speciale, Comuna Filipeştii de Tîrg la diferite concursuri şcolare în domeniul sportiv, cultural-artistic – la nivel judeţean, interjudeţean, naţional.

Situaţia la disciplină. Independenţa în acţiune vizată de modelul educaţional actual este trăsătura definitorie a libertăţii individuale care se conştientizează şi se asumă responsabil prin educaţie. Rolul acţiunii educative este acela de a forma acele competenţe generale – de relaţionare cu semenii, de acţiune şi inserţie socială etc. – care să diferenţieze libertatea asumată responsabil de libertinaj. Din această perspectivă, sursa primară a acţiunii educative o constituie setul de reguli pe baza căruia şcoala există ca organism social. Acestea trebuie să indice în mod clar acea traiectorie a conduitei individului care îi permite să trăiască în libertate asumată responsabil, iar societăţii să îşi urmeze cursul firesc. Înţelegerea şi acceptarea acestui fapt, alături de cunoaşterea regulilor, constituie premisele dezvoltării sănătoase a individului într-un mediu socio-educaţional.

Analiza calitativă a situaţiei actuale evidenţiază că aceste condiţii sunt în general satisfăcute în Şcoala Gimnazială Specială, Comuna Filipeştii de Tîrg. Climatul general social este caracterizat prin două valenţe contradictorii: pe de o parte existenţa unui amestec de atitudini din partea unui procent scăzut al cadrelor didactice, incluzând impunere autoritară fără o susţinere argumentată, atitudine de indiferenţă, lipsă de consecvenţă etc., pe de altă parte opoziţie teribilistă din partea unor elevi şi căutarea căilor de minimă rezistenţă. Repartiţia informaţiilor asupra regulilor de conduită în şcoală şi în afara acesteia este uneori neuniformă – atât pe dimensiunea „colectiv de elevi” cât şi pe dimensiunea conştientizare.

Rezultatul acestei stări de lucruri îl constituie consecinţele negative pe termen lung a acelor abateri disciplinare considerate „minore”. Chiar dacă situaţiile statistice arată un procent foarte mic de sancţiuni disciplinare aplicate elevilor, se poate considera că este necesar sa acordăm o atenţie constantă disciplinei elevilor în Şcoala Gimnazială Specială, Comuna Filipeştii de Tîrg. Pentru descurajarea absenteismului – probabil cel mai grav fenomen înregistrat în privinţa disciplinei elevilor – nu au fost iniţiate măsuri concrete, vizând, de exemplu, o creştere a consecvenţei aplicării prevederilor regulamentare.

Absenteismul relativ ridicat – fenomen înregistrat, de altfel, în întreg sistemul de învăţământ la această dată, este explicat de factori de natură externă unităţii de învăţământ, dar şi de factori de natură internă. Astfel, un inventar minimal al acestor factori ar include.

1) Factori de natură externă:

a. Copii provenind din medii socio-economice dezavantajate, din familii a căror interes pentru studiile copiilor proprii este descurajat de situaţia socială şi economică precară (aproximativ 75% dintre elevii Şcolii Gimnaziale Speciale, Comuna Filipeştii de Tîrg);

b.Copii cu probleme reale de sănătate, permanente, a căror absenţă de la şcoală este justificată şi care depun eforturi pentru încheierea situaţiei lor şcolare.

2) Factori de natură internă:

a. Atractivitatea anumitor activităţi didactice, determinată de o abordare formală, didacticistă a conţinuturilor;

b.Ofertă insuficientă şi/sau formalismul activităţilor extracurriculare şi extraşcolare care să orienteze într-o mai mare măsură ocuparea timpului liber şi atragerea elevilor spre şcoală;

c. Inconsecvenţă în aplicarea prevederilor regulamentare de către diriginţi.

Acţiunea concertată asupra influenţei acestor factori, în special asupra celor de natură internă aflaţi sub controlul unităţii de învăţământ, constituie priorităţi pe termen mediu şi lung. Acţiunile întreprinse în acest sens ar trebui să vizeze în mod special centrarea actului educaţional pe elev şi pe interesele acestuia, îmbunătăţirea ofertei de activităţi extraşcolare şi extracurriculare şi consecvenţă şi seriozitate în aplicarea regulamentelor şcolare.

Sub aspectul pregătirii profesionale şi calităţii prestaţie didactice, la nivelul personalului didactic din Şcoala Gimnazială Specială, Comuna Filipeştii de Tîrg se remarcă creşterea ponderii cadrelor didactice cu gradului didactic I, de la 14% în anul şcolar 2010- 2011 la 19% în anul şcolar 2013- 2014 şi cu gradul didactic II, de la 10% în anul şcolar 2010- 2011 la 28% în anul şcolar 2013- 2014.

Preocuparea pentru perfecţionare, formare continuă şi dezvoltarea profesională a determinat participarea în număr mare a cadrelor didactice din Şcoala Gimnazială Specială, Comuna Filipeştii de Tîrg la activităţile metodice şi cursurile de formare continuă organizate de instituţiile abilitate la nivel local, judeţean şi naţional. În această privinţă, sprijinul acordat de Comisia pentru perfecţionare, formare continuă şi dezvoltare profesională s-a dovedit important – fiind asigurată informarea corespunzătoare a cadrelor didactice asupra ofertei de formare existente. Rolul acestei comisii trebuie însă în continuare crescut – în special în privinţa monitorizării modului în care se realizează perfecţionarea periodică a cadrelor didactice, aşa cum este aceasta prevăzută de legislaţia în vigoare.

Sub aspectul disciplinei cadrelor didactice şi a personalului în general nu au fost înregistrate în ultimii ani situaţii deosebite. Rămân în continuare unele probleme legate de punctualitatea la clasă, de respectarea termenelor privind îndeplinirea anumitor atribuţii de serviciu specifice, de participarea consecventă la toate activităţile organizate de şcoală. Evaluarea activităţii personalului didactic, didactic auxiliar şi nedidactic a determinat acordarea în ultimii ani de către Consiliul de Administraţie a calificativului „Foarte bine” pentru 100% din personal.

La nivelul activităţilor metodico-ştiinţifice, rapoartele de activitate întocmite de şefii de catedre evidenţiază existenţa unei preocupări continue pentru creşterea calităţii procesului educaţional.

Analiza SWOT a domeniului „Resurse umane”:

	Puncte tari:	Puncte slabe:
Mediul intern	– ofertă de şcolarizare stabilă, conform cu cererea comunităţii locale / beneficiarilor;

– personalul şcolii este calificat în proporţie de 97% (2014- 2015);

– 98% dintre elevi doresc continuarea studiilor;

– 97% din personalul școlii au un nivel de calificare adecvat iar 100% merg la cursuri de formare si perfecționare;

– buna pregătire de specialitate şi metodică, 22% dintre profesori având gradul II si 22% gradul I;

– numărul adecvat de copii la clasă (8-14), în concordanţă cu specificul unităţii şcolare;

– titularizarea a 2 cadre didactice pentru învăţământul integrat, fiind asigurată astfel continuitatea la catedră.

– repartiţie neuniformă a iniţiativei şi implicării personalului în problemele unităţii de învăţământ;

– pondere relativ redusă a metodelor interactive, centrate pe elev în activităţile la clasă;

– reticenţa faţă de nou şi schimbare a unor cadre didactice;

– 31% din cadrele didactice din școală sunt suplinitoare.

Oportunităţi:Ameninţări:Mediul extern– implicarea unităţii de învăţământ în procesul de selecţie şi angajare a personalului didactic (din 2012- 2013);

– creşterea rolului partenerilor educaţionali în dezvoltarea unităţii.

– scăderea populaţiei şcolare cu implicaţii asupra normării personalului didactic şi a planului de şcolarizare;

– 80% dintre copii școlii provin din familii dezorganizate sau cu posibilități materiale precare.

– gradul redus de interes si implicare al părințiilor pentru educația propriilor copii;

– lipsa de cunoaştere a legislaţiei în vigoare privind drepturile copilului la educaţie în privinţa integrării în şcolile publice a copiilor cu CES / atitudinea negativă a unor cadre didactice din şcolile integratoare;

– inserţia socio-profesională propriu-zisă a absolvenţilor din categoria elevilor cu CES.

1.3 Curriculum – evaluare

Reforma actuală a Curriculumului Naţional – debutată în anul şcolar 2003/2004, cu finalizare în anul şcolar 2007/2008 – cu reveniri şi modificări legislative repetate, a fost în principal determinată de restructurarea învăţământului preuniversitar prin extinderea duratei învăţământului obligatoriu, dar şi de o nouă abordare în proiectarea curriculară – în acord cu obiectivele strategice agreate la nivel european prin programul Educaţie şi formare profesională 2010. Preluând concepţia curriculară fundamentată din perioada precedentă, curriculumul actual a determinat o serie de mutaţii în abordarea procesului educaţional la clasă:

1) Orientarea spre dezvoltarea de competenţe;

2) Prezentarea conţinuturilor într-o formă sintetică;

3) Aplicarea la clasă pe baza metodelor activ-participative;

4) Evaluarea elevilor pe bază de standarde conforme competenţelor propuse.

Cu toată evoluţia în ansamblu pozitivă a Curriculumului Naţional în ultimii ani, se constată în continuare existenţa unor probleme de natură internă (coerenţă, standarde etc.) cu efecte evident negative asupra aplicării la clasă şi, în ultima instanţă, asupra performanţelor şcolare şi motivării elevilor. Corectarea acestor probleme solicită în continuare eforturi susţinute din partea cadrelor didactice, elevilor şi autorilor de programe şi manuale şcolare.

În ceea ce priveşte curriculumul la decizia şcolii, evoluţia acestuia a fost marcată în continuare de problemele de tip organizatoric (spaţii de şcolarizare existente, resurse materiale, orar etc.) şi de alocări vizând în special compensarea unor dezechilibre interne ale planurilor cadru de învăţământ, în special pentru clasele de învăţământ gimnazial, activităţi de preprofesionalizare. În acelaşi timp, ponderea scăzută a curriculumului la decizia şcolii la nivelul învăţământului gimnazial nu a lăsat prea multe posibilităţi de rezolvare concomitentă a priorităţilor educaţionale ale unităţii de învăţământ şi de răspuns la interesele elevilor.

Activităţile derulate anual pentru aplicarea Curriculumului Naţional la clasă în Şcoala Gimnazială Specială, comuna Filipeștii de Tîrg, includ în principal următoarele:

1) Documentarea privind planurile de învăţământ, programele şcolare în vigoare şi manualele şcolare aprobate de Ministerul Educaţiei Naționale pentru fiecare disciplină;

2) Studierea şi discutarea programelor şcolare în cadrul comisiilor metodice;

3) Abilitarea curriculară prin participare la instruiri şi formări susţinute de Inspectoratul Şcolar Judeţean Prahova, Casa Corpului Didactic Prahova, alte instituţii abilitate;

4) Elaborarea şi aplicarea planificărilor calendaristice;

5) Compensarea editării de manuale şcolare pentru învăţământul special.

Secvenţa de curriculum la decizia şcoli. Etapele parcurse anual în stabilirea curriculumului la decizia şcolii sunt:

1) Stabilirea priorităţilor şi informarea cadrelor didactice şi elevilor;

2) Înregistrarea propunerilor de activităţi curriculare şi extracurriculare din partea cadrelor didactice, cu consultarea părinţilor;

3) Evaluarea propunerilor şi elaborarea proiectului pentru curriculumul la decizia şcolii;

4) Consultarea părinţilor şi finalizarea proiectului pentru curriculumul la decizia şcolii;

5) Dezbaterea şi aprobarea ofertei pentru curriculumul la decizia şcolii la nivelul Consiliului de Administraţie (implicarea reprezentanţilor comunităţii locale) şi Consiliului Profesoral;

6) Exprimarea în scris a opţiunilor elevilor şi prelucrarea datelor;

7) Elaborarea şi aprobarea schemelor orare pentru fiecare clasă în cadrul Consiliului de administraţie.

În baza acestei proceduri interne, pe parcursul ultimilor ani, curriculumul la decizia şcolii din Şcoala Gimnazială Specială, comuna Filipeștii de Tîrg, a avut următoarele caracteristici:

1) Orientare predominantă spre activităţi de recuperare a abilităţilor elevilor;

2) Stabilitate în timp în privinţa unui număr de oferte specifice: educaţie muzicală, activităţi de preprofesionalizare, abilitare manuală, educaţie plastică;

3) Activităţi extracurriculare menite să răspundă mai bine nevoilor de recuperare ale elevilor.

1.3.1 Analiza SWOT a domeniului „Curriculum”

Mediul intern	Puncte tari	Puncte slabe
Mediul intern	Documentarea și aplicarea corectă a Curriculumului Național la clasă;

Parcurgerea integrală a programelor școlare pe bază de planificări adecvate;

Elaborarea CDȘ prin consultare cu părinții și cadrele didactice;

Ofertă specifică de activități extracurriculare incluse în CDȘ.

Accent pe abordarea monodisciplinară;

Formalism în elaborarea planificărilor și a altor documente interne;

Utilizarea redusă a instruirii asistate de calculator în aplicarea Curriculumului Național la clasă.

Mediul externOportunitățiAmenințăriCurriculum Național modern, conform orientărilor agreate la nivel european;

Oferta auxiliarelor curriculare pentru toate disciplinele

Limite în resursele materiale, financiare și informaționale necesare;

Lipsa manualelor destinate învățământului special.

1.4.Resurse materiale – evaluare

1.4.1 Baza materială

Şcoala Gimnazială Specială, comuna Filipeștii de Tîrg funcţionează în două clădiri construite în anul 1928, respectiv 1958 amplasată în comuna Filipeștii de Tîrg, nr. 752, județul Prahova. În scopul menţinerii imobilelor la standardele corespunzătoare activităţilor de învăţământ, în fiecare an sunt efectuate igienizări, reparaţii şi modernizări ale spaţiilor şcolare, în limita fondurilor alocate prin buget.

Şcoala funcţionează în două clădiri, una dispusă pe un singur nivel, iar cealaltă pe două niveluri.

Clădirile este racordată la:

1) Reţeaua publică de apă;

2) Reţeaua publică de distribuire a energiei electrice;

3) Reţeaua publică de telecomunicaţii;

4) Internet (două conexiuni fizice independente – o reţea elevi şi o reţea secretariat – director)

Spaţiile utilizate în procesul educaţional sunt următoarele:

Săli de clasă	11
Laboratoare de informatică	1
Cabinete logopedie	3
Cabinete kinetoterapie	1
Bibliotecă	1
Sală sport	1
Cabinet de psihodiagnoză	1
Cancelarie	1
Birouri ale administraţiei	2
Grupuri sanitare	1
Ateliere	1

Pentru activitatea teoretica sunt amenajate 11 săli de clasa, 1 laborator de informatică . Cele 3 cabinete logopedice și cabinetul de psihodiagnoză dotate cu materiale specifice si calculatoare legate în reţea, asigură desfăşurarea activităţilor de terapii specifice. Sala de sport și cabinetul de kinetoterapie sunt dotate cu aparatură adecvată specificului școlii. Școala are teren de sport. Biblioteca scolii are un fond de carte

Birourile sunt dotate cu calculatoare legate în reţea si conectate la Internet .

Înălţimea medie a sălilor de clasă este de 3,00 m. Geamurile şi uşile se încadrează ca dimensiuni în standardele uzuale clădirilor construite în sec. XX, asigurând o iluminare şi aerisire corespunzătoare, respectiv posibilitatea evacuării în caz de necesitate. Pardoselile sunt din parchet (toate sălile de clasă, sala de sport şi birourile administraţiei), gresie (intrarea principala, grupuri sanitare, atelier, coridoare). Planşeul are ca element de rezistenţă grinzi de lemn, iar tavanul este regipsat– soluţii constructive specifice anului de dare în folosinţă si de reabilitare a clădirii.

Toate spaţiile şcolare sunt dotate cu mobilier (bănci şcolare, mese, scaune, rafturi, dulapuri etc.), sala de sport este utilată cu un minim de echipament sportiv necesar, iar cabinetele şi laboratoarele sunt dotate cu aparatură şi material didactic. Instituţia dispune de un atelier pentru efectuarea reparaţiilor în regie proprie, dotate cu dispozitivele şi sculele necesare. Mobilierul şcolar precum şi celelalte dotări corespund în general standardelor naţionale.

1.4.2 Biblioteca Şcolii Gimnaziale Speciale, comuna Filipeștii de Tîrg

Considerată ca o resursă importantă pentru îmbunătăţirea calităţii educaţiei oferite elevilor, Biblioteca Şcolii Gimnaziale Speciale, comuna Filipeștii de Tîrg cuprinde o sală cu publicaţiile organizate pentru acces liber la raft, care este amenajată ca sală de lectură cu o capacitate de 4 locuri. Spaţiul bibliotecii este la etajul Şcolii Gimnaziale Speciale, comuna Filipeștii de Tîrg , distinctă ca spaţiu de sălile de clasă, este dotată cu aparatură multimedia.

Biblioteca Şcolii Gimnaziale Speciale, comuna Filipeștii de Tîrg oferă:

1) Un fond documentar format din 3541 de volume şi conţinând cărţi pentru copii, enciclopedii, literatură română şi universală.

2) Acces liber şi gratuit la documente. Înscrierea se face pe baza buletinului de identitate şi a carnetului sau legitimaţiei de elev. Accesul în sala de lectură se obţine prin prezentarea carnetului sau a legitimaţiei de elev care rămâne la bibliotecar până la plecarea cititorului din sala de lectură.

3) Împrumut la domiciliu pentru cititorii înscrişi la bibliotecă. Nu se împrumută la domiciliu: lucrări de referinţă (dicţionare, enciclopedii, albume de artă, atlase, unicate etc.), publicaţiile aflate în fondul documentar, ziare şi ultimul număr din reviste. În funcţie de categoria de cititori, pot fi împrumutate cărţi şi publicaţii periodice (în afara celor rezervate pentru consultarea pe loc) pe diferite intervale de timp, conform regulamentului intern.

4) Analiza SWOT a domeniului „Resurse materiale”

	Puncte tari:	Puncte slabe:
Mediul intern	Dezvoltare bazei materiale pe bază de priorităţi aprobate de Consiliul Profesoral;

Existenţa proiectelor specifice de dezvoltare a bazei materiale;

Un laborator de informatică, 3 de logopedie, 1 de kinetoterapie, o sală de sport, o bibliotecă şi un cabinet psihodiagnoză;

Distribuţie inegală a iniţiativei la nivelul personalului, elevilor şi părinţilor privind dezvoltarea şi conservarea bazei materiale ;

Deficienţe în activitatea de conservare a patrimoniului şi casare.

Oportunităţi:Ameninţări:Mediul externInteres şi sprijin din partea comunităţii locale pentru îmbunătăţirea condiţiilor educaţionale;

Posibilităţi de obţinere de finanţări directe de la bugetul statului şi fondurile structurale pentru dotări şi investiţii pe bază de proiecte;

Descentralizarea administraţiei şi finanţării învăţământului. Preuniversitar.

Limite în asigurarea resurselor financiare necesare finalizării unor proiecte;

Capacitate instituţională redusă în managementul de proiect;

Modificări frecvente ale legislaţiei;

Mediu financiar rigid şi ostil;

Uzura morală rapidă a tehnicii de calcul.

1.5 Resurse financiare – evaluare

Caracteristica esenţială sub aspect financiar a ultimilor ani constă în continuarea eforturile susţinute pentru fundamentarea, proiectarea şi execuţia corectă a bugetului de venituri şi cheltuieli. Activităţile concrete derulate în domeniul resurselor financiare au vizat în principal:

1) Fundamentarea, realizarea proiectului de buget şi planificarea bugetului aprobat;

2) Execuţia bugetară conform prevederilor legale în vigoare;

3) Atragerea de sponsorizări şi donaţii prin implicarea activă a părinţilor;

4) Atragerea de fonduri din partea Comunităţii Europene.

	Puncte tari:	Puncte slabe:
Mediul intern	Atragerea şi absorbţia de fonduri de la bugetul de stat (proiecte de investiţii); Asigurarea din partea autorităţii publice locale a fondurilor necesare bunei funcţionări a instituţiei.	Cheltuieli pentru utilităţi prea ridicate; Lipsă de experienţă în realizarea şi implementarea de proiecte cu fonduri atrase de la bugetul de stat, respectiv din fondurile structurale;
	Oportunităţi:	Ameninţări:
Mediul extern	Interes din partea comunităţii locale pentru asigurarea unei finanţări corespunzătoare nevoilor şcolii; Posibilitatea atragerii de fonduri de la bugetul de stat ; Descentralizarea administraţiei şi finanţării învăţământului preuniversitar;	Modificări frecvente ale legislaţiei; Mediu financiar rigid şi ostil; Limite în asigurarea resurselor financiare la nivelul necesar; Planificare deficitară la nivelul bugetului de stat – finanţări dezechilibrate sub aspect valoric şi de timp de utilizare.

1.6 Activităţi extracurriculare şi extraşcolare – evaluare

Activităţile extraşcolare şi extracurriculare reprezintă atât completări aduse educaţiei oferită în cadrul activităţilor şcolare curente, cât şi modalităţi concrete de a interveni în organizarea şi ocuparea timpului liber al elevilor. La nivelul Şcolii Gimnaziale Speciale, comuna Filipeștii de Tîrg, cele mai importante categorii de activităţi organizate şi desfăşurate pentru elevi în regim extracurricular şi extraşcolar sunt:

1) Activităţi sportive – organizate în regim extracurricular pentru susţinerea recuperării fizice a elevilor şi pentru îmbunătăţirea stării lor de sănătate (fotbal, tenis de masă). La nivel extraşcolar, activităţile sportive sunt susţinute prin organizarea de concursuri şi competiţii sportive, prin implicarea Fundaţiei Special Olympics;

2) Activităţile extraşcolare în parteneriat sunt organizate cu sprijinul şcolilor din judeţ şi se concretizează în programe artistice susţinute de elevi;

3) Şcoala Gimnazială Specială, comuna Filipeștii de Tîrg, a participat de la iniţiere la Strategia Naţională de Acţiune Comunitară şi au fost organizate şi desfăşurate anual activităţi specifice de către elevi în colaborare cu comunitatea locală.

1.6.1 Analiza SWOT a domeniului „Activităţi extracurriculare şi extraşcolare”

	Puncte tari:	Puncte slabe:
Mediul intern	Participare integrală a elevilor si a cadrelor didactice la derularea de activităţi extracurriculare şi extraşcolare; Stabilitatea ofertei extracurriculare, fundamentată pe nevoi identificate la nivelul elevilor; Organizarea de activităţi extracurriculare destinate completării educaţiei şi formării profesionale a elevilor.	Programul încărcat al elevilor (număr mare de ore pe săptămână); Distribuţie inegală a interesului la nivelul elevilor, diriginţilor şi părinţilor; Absenţa unui cadru instituţional adecvat (protocoale) privind colaborarea cu agenţi economici la nivel local; Deficienţe în desfăşurarea anumitor activităţi datorită resurselor necesare.
	Oportunităţi:	Ameninţări:
Mediul extern	Susţinere din partea comunităţii locale (autorităţi publice, părinţi) pentru activităţile extracurriculare şi extraşcolare, în special cele care implică colaborarea cu comunitatea; Existenţa unor oferte locale privind activităţile educative pentru elevi; Existenţa parteneriatului cu DAS şi DGASPC.	Limite în asigurarea resurselor financiare necesare organizării şi desfăşurării de activităţi extracurriculare şi extraşcolare.

1.7 Relaţia şcoală-comunitate – evaluare

Nivelurile, durata şi efectele colaborării Şcolii Gimnaziale Speciale, comuna Filipeștii de Tîrg, cu reprezentanţii comunităţii locale au fost în general rezultatul existenţei unor necesităţi localizate preponderent la nivelul unităţii de învăţământ. Categoriile cele mai importante în care se încadrează relaţiile şcoală-comunitate derulate în ultimii ani sunt:

1) Necesităţi de recuperare. În general acţiunile recuperative se produc la nivelul clasei şi implică din partea unităţii de învăţământ elevii, diriginţii şi cadrele didactice. Din partea comunităţii sunt implicaţi părinţii şi/sau reprezentanţi ai unor instituţii (de învăţământ, cultură, igienă-sănătate, administrative etc.). În majoritatea cazurilor fluxul de acţiuni corectiv – recuperatorii este orientat spre elevi. În această categorie se încadrează orele de dirigenţie cu invitaţi, şedinţele şi întâlnirile individuale cu părinţii etc.

2) Necesităţi de formare. Acestea pot fi localizate atât la nivelul elevilor, cât şi la nivelul membrilor comunităţii. În cazul grupului-ţintă elevi, prin intermediul diriginţilor, se realizează educarea non-formală a elevilor prin participarea la manifestări culturale şi artistice, vizite la muzee, excursii etc.

3) Necesităţi materiale. Atragerea de resurse materiale din comunitate este în general susţinută de conducerea unităţii de învăţământ şi este orientată atât către autorităţile locale cât şi către diverşi alţi parteneri. În cele mai multe situaţii solicitările justificate adresate către diverşi sponsori au avut succes.

4) Necesităţi umanitare. Parte a educaţiei oferită în Şcoala Gimnazială Specială, comuna Filipeștii de Tîrg, spiritului umanitar format elevilor s-a manifestat în numeroase ocazii – în general create şi duse la îndeplinire prin iniţiativa concretă a elevilor. În fiecare an, elevi ai Şcolii Gimnaziale Speciale, comuna Filipeștii de Tîrg sunt vizitaţi şi le sunt aduse ajutoare, dar şi oferă spectacole şi manifestări artistice.

5) Necesităţi de orientare şcolară şi profesională. Întâlnirile organizate în cadrul orelor de dirigenţie la iniţiativa diriginţilor şi elevilor au dovedit potenţialul pe care îl are comunitatea în acest domeniu.

6) Necesităţi de consultare la nivel managerial. Dialogul cu diferiţi parteneri interesaţi de evoluţia unităţii de învăţământ a avut ca scop atât facilitarea găsirii soluţiilor pentru diverse probleme cât şi necesitatea de a conştientiza partenerii asupra problemelor existente. Problemele şcolii sunt problemele comunităţii din care aceasta face parte – iar parteneriatul în identificarea şi soluţionarea acestora este cel care asigură transpunerea în practică a priorităţilor dezvoltării instituţiei.

Fără a pretinde epuizarea problematicii relaţiei şcoală-comunitate, tipologia şi exemplele date aici conturează o imagine a Şcolii Gimnaziale Speciale, comuna Filipeștii de Tîrg, sub aspectul incluziuni în viaţa comunităţii – sprijinită activ de conducere şi de cadre didactice.

Dintre cele mai importante activităţi – prin nivelul de implicare şi prin efectele produse – derulate în ultimii ani în acest domeniu, pot fi menţionate:

Acţiuni în cadrul Strategiei Naţionale de Acţiune Comunitară;
Colaborare cu Poliţia;
Colaborarea cu părinţii elevilor – inclusiv în organizarea şi desfăşurarea de activităţi extraşcolare;
Serbări şcolare, vizite, spectacole de teatru şi film;
Participarea la acţiuni umanitare şi de ecologizare;

Analiza SWOT a domeniului „Relaţia şcoală-comunitate”

Mediul intern

Puncte tari:

Puncte slabe:

Interes din partea elevilor și cadrelor didactice pentru o relație activă si profitabilă cu reprezentanții comunității locale;

Considerarea colaborării cu comunitatea sub toate valențele acesteia.

Gradul ridicat de încărcare al programului elevilor (număr mare de ore pe săptămână);

Dezinteresul părinților pentru calitatea educației oferită în școală – manifestat inclusiv prin rata mică de participare la ședințele cu părinții;

Implicarea redusă a foștilor elevi și profesori în dezvoltarea relațiilor cu comunitatea locală.

Mediul extern

Oportunități:

Amenințări:

Interesul comunității pentru dezvoltarea serviciilor terapeutic-recuperatorii în cadrul unității de învățământ;

Existența unor oferte locale privind activitățile educative pentru elevi.

Limite în asigurarea resurselor financiare și materiale necesare;

Lipsa de interes și de disponibilitate a instituțiilor de cultură în realizarea unui cadru instituțional de colaborare cu unitatea de învățământ.

1.8 Cooperare internaţională – evaluare

1.8.1 Participarea în cadrul programelor europene

În perioada 2010/2015, Şcoala Gimnazială Specială, comuna Filipeștii de Tîrg, a participat activ în cadrul programelor comunitare de cooperare în domeniul educaţiei şi formării profesionale, colaborând cu elevi, cadre didactice şi directori din ţară şi din străinătate în scopul atingerii obiectivelor propuse. Proiectele cu finanţare de la comunitatea europeană derulate în această perioadă au fost:

Nr. Crt.	Categorie	Titlu	Perioadă
1	Proiect POSDRU finanțat prin F.S.E.	”Sprijinirea sistemului educațional special printr-un portal eLearning dedicat”	2011-2012
2	Proiect Comisia Europeană și Guvernul României	”Școala județeană de abilități de viață”	2011-2012
3	Proiect POSDRU finanțat prin F.S.E.	”Restructurarea sistemului de formare continua a personalului din învățămâtul preuniversitar prin generalizarea sistemului de credite profesionale transferabile”	2011-2012
4	Proiect POSDRU finanțat prin F.S.E.	”Calitate în managementul resurselor umane”	2011-2012
5	Proiect POSDRU finanțat prin F.S.E.	”Prevenirea corupției în educație prin informare, formare și responsabilizare”	2011-2012
6	Proiect POSDRU finanțat prin F.S.E.	” Toți copiii merg la școală”	2011-2013
7	Proiect POSDRU finanțat prin F.S.E.	”Fiecare copil merită o educație completă”	2011-2013
8	Proiect POSDRU finanțat prin F.S.E.	”Să redescoperim școala”	2013-2014
9	Proiect POSDRU finanțat prin F.S.E.	”Personalul didactic din sistemul de învățământ preuniversitar și universitar de stat-promotor al învățării pe tot parcursul vieții”	2014-2015

Proiectele menţionate au acoperit o arie relativ largă de interese ale elevilor şi cadrelor didactice, urmărind atingerea unor obiective specifice privind promovarea valorilor naţionale şi europene, educaţia pentru cetăţenie europeană, dimensiunea europeană în educaţie, managementul calităţii şi marketing educaţional etc. Activităţile realizate în cadrul proiectelor au inclus organizarea şi participarea la întâlniri cu partenerii, elaborarea şi promovarea de produse specifice, transferul de bune practici în managementul educaţional, precum şi activităţi specifice de evaluare, raportare şi diseminare. Proiectele derulate în perioada 2010 – 2014 au fost auditate de Agenţia Naţională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educaţiei şi Formării Profesionale (ANPCDEFP) şi Unitatea de Management al Proiectelor cu Finanțare Externă (UMPFE), iar rezultatele auditului au evidenţiat atingerea în cea mai mare măsură a obiectivelor propuse şi respectare regulilor de management şi finanţare stabilite prin relaţiile contractuale.

1.8.2 Analiza SWOT a domeniului „Cooperare internaţională”

	Puncte tari:	Puncte slabe:
Mediul intern	Interes din partea elevilor şi cadrelor didactice în cooperarea europeană în domeniul educaţiei Competenţe lingvistice şi IT de nivel înalt în rândul cadrelor didactice.	Impact relativ redus la nivelul conţinutului învăţământului (nivel curricular) Distribuţie inegală a iniţiativei şi interesului la nivelul elevilor şi cadrelor didactice.
	Oportunităţi:	Ameninţări:
Mediul extern	Lansarea la nivel european a Lifelong Learning Programme – cadru îmbunătăţit de organizare a cooperării europene în domeniul educaţiei; Sprijin profesional din partea IŞJ Prahova pentru cooperarea europeană.	Limite în asigurarea resurselor financiare şi materiale necesare; Interes relativ redus din partea unităţilor de învăţământ din alte state europene; Domenii de cooperare de interes redus la nivel local.

	Factori interni	Pondere %	Punctaj	Produsul dintre pondere si punctaj
Puncte tari	1. Ofertă de şcolarizare stabilă, conformă cu cererea comunităţii locale	10	+5	+0,50
	2. Documentarea şi aplicarea corectă a Curriculumului Naţional la clasă	5)	+3	+0,15
	3 Laboratoare şi cabinet specializate pentru informatică, logopedie, kinetoterapie, sală de sport, bibliotecă şi cabinet psihodiagnoză	5	+2	+0,10
	4. Atragerea şi absorbţia de fonduri de la bugetul de stat (proiecte de investiţii) şi de la comunitatea europeană (proiecte şcolare)	5	+2	+0,10
	5. Organizarea de activităţi extracurriculare destinate completării educaţiei şi formării profesionale a elevilor	10	+3	+0,20
	6. Existenţa unui număr de activităţi consacrate si implicând parteneriat instituţional	5	+4	+0,20
	7. Interes din partea elevilor şi cadrelor didactice în cooperarea	10	+3	+0,30

Puncte slabe (W)	1. Formalism în elaborarea planificărilor și altor documente interne	10	-4	-0,40
	2. Utilizarea redusă a instruirii asistate de calculator în aplicarea Curriculumului Național la clasă	5	-3	-0,15
	3. Distribuție inegală a inițiativei la nivelul personalului elevilor și părinților privind dezvoltarea și conservarea bazei materiale	5	-3	-0,15
	4. Lipsa de interes a Consiliului Reprezentativ al Părinţilor de a se organiza ca asociaţie	10	-1	-0,10
	5. Distribuţie inegală a interesului la nivelul elevilor, diriginţilor şi părinţilor	5	-2	-0,10
	6. Gradul ridicat de încărcare a programului elevilor (număr mare de ore pe săptămână)	10	-2	-0,30
	7. Limite în asigurarea resurselor financiare și materiale necesare	5	-2	-0,10

	Suma SW (valoarea sumei este un punct pe axa SW)	100%		+0,35
	Factori externi	Pondere %	Punctaj	Produsul dintre pondere si punctaj
Oportunităţi (O)	1. Curriculum Național modern, conform orientărilor agreate la nivel european;	10	+5	+1,00
	2. Oferta auxiliarelor curriculare pentru toate disciplinele	5	+3	+0,15
	3. Interes şi sprijin din partea comunităţii locale pentru îmbunătăţirea condiţiilor educaţionale	5	+3	+0,15
	4. Descentralizarea administraţiei şi finanţării învăţământului preuniversitar	5	+2	+0,10
	5. Susţinere din partea comunităţii locale (autorităţi publice, părinţi) pentru activităţile extracurriculare şi extraşcolare, în special cele care implică colaborarea cu comunitatea	5	+3	+0,15
	6. Interesul comunităţii pentru dezvoltarea serviciilor terapeutic – recuperatorii in cadrul unei unităţi de învăţământ unică din judeţ	5	+5	+0,25
	7. Sprijin instituțional financiar din partea şi autorităţii comunităţii locale	5	+4	+0,20

Ameninţări (T)	1. Scădere demografică	5	-4	-0,20
	2.Număr redus de manual destinate învăţământului special şi calitatea acestora	5	-3	-0,15
	3. Mediu financiar rigid şi ostil	5	-2	-0,10
	4. Modificări frecvente ale legislaţiei	10	-2	-0,20
	5. Limite în asigurarea resurselor financiare necesare organizării şi desfăşurării de activităţi extracurriculare şi extraşcolare	10	-2	-0,20
	6. Lipsa de interes si de disponibilitate a instituţiilor de cultură şi artă în realizarea unui cadru instituţional de colaborare cu unităţile de învăţământ	10	-2	-0,20
	7. Interes relativ redus din partea unităţilor de învăţământ special din alte state europene	5	-1	-0,20

	Suma OT (valoarea sumei este un punct pe axa OT)	100%		+0,75

Tipul de strategie corespunzător:

1.8.3. ANALIZA PEST(E)

Activitatea oricărei entităţi economico-sociale este influenţată într-o mare măsură de factorii politici, economici, sociali, tehnologici şi ecologici, care se manifestă din mediul în care aceasta îşi desfăşoară activitatea.

Performanţa instituţională este stimulată sau atenuată semnificativ de conjunctura politică şi legislativă, de evoluţia economică la nivel local, regional, naţional şi internaţional, de progresul social intern şi de integrarea în structurile şi economice şi culturale ale Uniunii Europene. Cuceririle tehnologice, invenţiile şi inovaţiile în domeniul industrial, precum şi necesitatea de a păstra un mediu natural ecologic pot contribui la eficientizarea procesului instructiv educativ şi la asigurarea finalităţilor educaţionale. De aceea este necesară o radiografie exigentă a mediului în care îşi desfăşoară activitatea instituţia de învăţământ, pentru a identifica oportunităţile pe care trebuie să le valorifice proiectul de dezvoltare instituţională în scopul maximizării rezultatelor.

Analiza PEST(E) a permis identificarea următoarelor influenţe în activitatea Şcolii Speciale;

Factori politici

– cadrul legislativ specific învăţământului preconizează descentralizarea şi autonomia sistemului de învăţământ – Planul strategic al Ministerului Educației Naționale cu priorităţile: descentralizare, asigurarea calităţii, resurse umane, învăţarea continuă, ofertă educaţională flexibilă, accesibilitate la educaţie, diversitate culturală, standarde europene;

– apropierea şcolii de comunitate prin adoptarea unor decizii politice favorabile în administraţie şi finanţare şi existenţa unor strategii de dezvoltare care valorifică potenţialul unităţilor de învăţământ:

– deplasarea interesului în management de la control către autoevaluare, evaluare şi consiliere;

– liberalizarea unor sectoare, şi domenii de activitate, precum şi existent unor programe la nivel guvernamental cu impact în activitatea educaţională (piaţa cărţii şi manualelor, achiziţiile de material didactic, programe de formare a personalului);

– existenţa unor strategii de adaptare a sistemului de învăţământ românesc la standardele europene şi internaţionale;

– cadrul legislativ favorabil atragerii de resurse financiare complementare pentru dezvoltarea infrastructurii învăţământului – Programe de finanţare a învăţământului preuniversitar: PHARE, PRIS (Proiectul pentru Reabilitarea Infrastructurii Şcolare);

– sporirea resurselor materiale şi informaţionale la dispoziţia unităţilor de învăţământ prin proiecte şi programe finanţate de statul român sau de către organismele europene – programele de dotare a laboratoarelor şi cabinetelor, dotarea cu echipamente sportive, îmbunătăţirea fondului de carte, SEI (sistem educaţional informatizat);

– finanţarea de către stat a programelor de asistenţă socială pentru elevi – Programul „Euro 200”;

– existenţa proiectelor de pregătire şi perfecţionare a cadrelor didactice şi a programelor cu finalităţi de educaţie şi formare profesională;

– cadrul legal favorabil accesului de către unităţile şcolare la fonduri structurale.

Factori economici

– cadrul legal favorizează atragerea unor fonduri rambursabile sau nerambursabile de la diverşi agenţi economici (donaţii, sponsorizări) precum şi parteneriate pentru finanţarea acţiunilor sistemului de învăţământ (stagii de practică, cercetare ştiinţifică etc.);

– descentralizarea mecanismelor financiare referitoare la finanţarea învăţământului, astfel încât unităţile şcolare să poată valorifica superior potenţialul financiar, uman şi material de care dispun;

– apropierea dintre şcoală, mediul economic şi mediul de afaceri asigură într-o măsură mai mare inserţia în viaţa activă a absolvenţilor instituţiei de învăţământ;

– orientarea actuală impune translarea interesului unităţilor şcolare spre o cultură a proiectelor.

Factori sociali

– fluctuaţiile demografice influenţează cifrele de şcolarizare ale unităţilor de învăţământ;

– creşterea numărului familiilor monoparentale, creşterea abandonului şcolar, creşterea ratei infracţionalităţii în rândul tinerilor, creşterea ratei divorţurilor;

– oferta educaţională (profilurile şi specializările în care şcolile asigură formarea) este dependentă de modificările pe piaţa muncii şi în sistemul de absorbţie profesională;

– aşteptările comunităţii de la şcoală;

– rolul sindicatelor şi a societăţii civile modifică obiectivele de dezvoltare instituţională;

– cererea crescândă venită din partea comunităţii pentru educaţia adulţilor şi pentru programe de învăţare pe tot parcursul vieţii transformă unităţile de învăţământ în furnizori de servicii educaţionale.

Factori tehnologici

– civilizaţia informaţională presupune ca, la intervale relativ scurte de timp, cunoştinţele să fie actualizate şi impune redimensionarea sistemului de formare profesională a cadrelor didactice;

– răspândirea tehnologiilor moderne de comunicare şi de tehnică de calcul (internet, televiziune prin cablu, telefonie mobilă etc.) facilitează transmiterea informaţiilor în timp scurt;

– rata ridicată a progresului ştiinţific şi tehnologic obligă individul să înveţe pe tot parcursul vieţii, şi implică o reactualizare a cunoştinţelor profesionale pe fiecare treaptă a carierei.

D I R E C T O R,

PROF. BOTEZATU MĂNDIȚA

Gradul I

Gradul II

Definitivat

Fără definitivat

Necalificaţi

Anul şcolar 2011- 2012

Anul şcolar 2012- 2013

Anul şcolar 2013- 2014

Anul școlar 2014-2015